Sfaturi pentru exploatarea / intretinerea unui put forat ( foraj de alimentare cu apa)

 April 5, 2016
Va prezentam mai jos cateva sfaturi pentru exploatarea unui foraj de alimentare cu apa. Prin respectarea lor veti apela la intervale foarte mari (10-50 ani) de timp la operatiuni gen desnisipare, schimbare pompa, decolmatare, periere filtre, etc.

1. Imediat dupa predarea / preluarea forajului de la executant: Pompati cat mai multa apa (debitul maxim din fisa forajului) o perioada cat mai lunga de timp.

  • De ce? Acviferul curge ‚Äď in pamant ‚Äď intr-o anumita directie. Acest lucru inseamna ca in forajul d-voastra (chiar si cand sta) are loc un transport de apa. Filtrele forajului (fantele taiate in plastic) au o anumita latime (noi recomandam absolut oriunde 0,7 mm) f-ctie de care se introduce un anumit sort de pietris (uzual 1-3 mm sau 2-4 mm f-ctie de granulometria nisipului din acvifer). Dar, in nisipul acvifer exista si o fractie sub 2 sau sub 1 mm care va putea circula prin filtrul de pietris, chiar si cuartos. Aceast transport / circulatie de particule fine prin foraj va duce la depunere / decantare si chiar cimentare a lui, si, e foarte posibil / probabil ca in cateva saptamani / luni sa fie forajul plin (pana la nivelul acviferului) cu astfel de nisip, filtrele fiind blocate.
  • Cu ce debit? Cu debitul maxim calculat / masurat de executant. Pe baza informatiilor de la desnisiparea cu aer (pompa mamuth) ¬†dar si pe baza masuratorilor de la punerea in productie cu submersibile se determina debitul maxim al forajului. Ca si idee, el se determina in 2 feluri ‚Äď la aparitia unei veniri masive de nisip la crestere treptata de debit, semn ca s-a trecut la curgere turbulenta ‚Äď aici trebuie tinut cont si de denivelarea in foraj, sau la scaderea lenta, treptata a nivelului dinamic la debit constant, semn ca se pompeaza ‚Äúla epuisment‚ÄĚ.
  • Cat timp? Cea mai grea intrebare. Depinde de atat de multi factori ‚Äď de latimea fantelor, de suprafata activa a filtrelor forajului, de granulatia si tipul margaritarului, de diametrul de sapare si de cel de tubare, de modul de executie a desnisiparii si mai ales a punerii in productie, de granulometria ¬†/ granulatia stratului acvifer, etc. Vestea buna e ca nu exista prea mult. Oricat de mult e binevenit, va faceti un bine. De ex 2 saptamani. Dar, sunt convins ca in 99,99% din cazuri si 1 saptamana e suficient. In cele mai multe cazuri e suficient si 2 zile. Pomparile le recomand sa fie cu cateva (2-3) intreruperi zilnice a 1-2 ore fiecare. Nu e gresit nici daca se opresc noaptea.
  • Concluzia ‚Äď Dupa ce ati facut aceste pompari, intre pietrisul cuartos si strat se face natural un filtru invers, din particulele acfiverului care va filtra particulele fine ¬†si f fine. Acest filtru va bloca transportul acestora prin forajul proaspat executat, si, in felul acesta veti putea lasa un foraj sa stea oprit / neexploatat saptamani /luni sau chiar ani fara sa va treziti cu el nisipat / cimentat.

2. Proiectati / executati sistemul / instalatia de alimentare cu apa in asa fel incat sa minimizati numarul de cicluri pornire / oprire ale pompei submersibile  (sau hidroforului).

  • De ce? Garantia pompei d-voastra este data in cicluri pornire /oprire, si NU in ore de functionare. La fiecare oprire de pompa, minuscula cantitate invizibila de particule in suspensie din foraj se decanteaza si se depune in decantor. Dupa ce se va umple decantorul, acestea vor obtura filtrele treptat, si intr-o perioada foarte scurta ¬†(crestere exponentiala) forajul nu va mai avea apa .
  • Ce debit sa aiba pompa? ¬†Nu e necesar / obligatoriu sa echipati un foraj care poate furniza 4 l/s (de exemplu) cu o pompa de 4 l/s. Pentru nevoile d-voastra casnice e suficient si 0,5 l cu un vas de expansiune mai marisor. ¬†Va recomandam sa folositi o pompa care sa va asigure necesarul / confortul d-voastra dorit, si nu una mai mare. Astfel pompa va avea porniri mai rare si de durata mai lunga, protejati in felul acesta si pompa, si forajul, si instalatia d-voastra electrica.
  • Nu recomandam in nici o situatie ca numarul de cicluri zilnice sa fie > 20. Ideal e sa fie de 3..4.

3. Folositi o pompa cu diametrul cat mai apropiat de cel al tubulaturii forajului.

  • Desi corect era, plecand de la debitul necesar (estimat a se obtine din acvifer) sa se aleaga diametrul viitoarei pompe, si de acolo diametrul de tubare, se intampla des ca acest diametru sa fie mai mare decat necesar. Producatorii pompelor recomanda montarea in foraje cu diametrul cat mai apropiat de cel al pompei. Si asta pentru ca apa sa aiba o viteza de circulatie in jurul pompei / motorului mare si sa poata sigura o racire corespunzatoare. Daca va aflati in aceasta situatie aflati ca ati platit un pret prea mare pentru un foraj (diametru) nenecesar. Iar acum probabil va va trebui o pompa mai scumpa decat va era necesar.

4. Folositi un furtun de refulare la pompa submersibila de diametru corespunzator debitului.

  • Producatorii nu pot modifica marimea pompelor (carcaselor) pentru fiecare debit. Si de aceea prevad pompa cu un diametru de refulare care sa poata transporta / pompa debitul maxim al gamei. De cele mai multe ori d-voastra nu aveti nevoie de acest diametru.
  • Ce diametru am nevoie la furtunul de refulare? Pana la 1 l/s va recomandam¬†√ė 25 mm. Intre 1 si 4 l/s va recomandam 32 mm. Peste 4 l/s va recomandam 40 sau 50 mm.
  • E rau daca folosesc un furtun / diametru mai mare? ¬†DA. Nu pentru ca e mai scump si mai greu si va fi mai greu de scos afara vreodata. Ci din cauza ca viteza ascensionala a apei in furtun scade odata cu cresterea diametrului. Si e posibil ca anumite particule sa nu poata fi ‚Äúridicate‚ÄĚ la suprafata de aceasta viteza a apei, aceste particule se vor aduna continuu deasupra pompei si la un moment dat va bloca refularea.
  • Ce se intampla daca un un furtun mai subtire? ¬†Nimic grav. Se va reduce debitul pompei si veti ‚Äúarunca‚ÄĚ cu o parte din energia electrica consumata pe fereastra. Dar nu va avea de suferit nici pompa si nici forajul.

OBS 1 : Natura noastra (cred ca doar a romanilor ‚Äď probabil ni se trage de la betoanele Ceausestilor) e sa facem adancimi cat mai mari, diametre cat mai mari, pompe / debite cat mai mari / coloane de refulare cat mai mari, asa, ca sa fie ‚Ķ.. . Sper / cred ca criza a rezolvat cel putin partial aceasta meteahna, si ne¬†vom invata si noi sa facem ce trebuie, atat cat trebuie, si mai ales, cum trebuie.

OBS 2 : De ce recomandam diametrul fantelor 0,7 mm?  E diametrul ideal pentru pietrisul cuartos 1-3 mm si asigura u suprafata activa suficienta si pentru 2-4 mm (debite mari si f mari).

Se pot face fante si de 0,5, chiar de 0,3 si chiar 0,1 mm si exista (nu in Romania) si pietris cuartos cu granulatie < 1 mm (noi am folosit asa ceva la un proiect special). Dar se reduce suprafata activa a filtrelor, apare fenomenul tensiunii superficiale in fante si de multe ori, debitul poate scadea dramatic (de cateva ori).

Se pot face fante de 1mm, sau chiar mai mari. Sunt multe acvifere in Romania care se pot filtra si cu sort 3-7 mm sau 4-8 mm si deci nu se pune problema de nisip fin. Din experienta, am obtinut debite gigantice prin fante de 0,7 mm. Si deci consideram din motive economice, de rotatie a stocurilor, de marime a stocurilor, ca e suficienta latimea fantelor de 0,7 mm.

Daca aveti intrebari / neclaritati / observatii le asteptam email.